Lipova – legenda celor trei cetăți!

1071
0
DISTRIBUIȚI

Haideţi astăzi să dăm puţin în mintea copiilor şi să descoperim, jucându-ne, un oraş ce pastrează încă urmele urmele unei străvechi istorii: Lipova.

Situat în nord-estul Banatului, la 32 km de Arad, oraşul s-a format din contopirea a trei aşezări istorice: Radna şi Şoimoş pe malul drept al Mureşului, respectiv Lipova istorică, pe malul opus.

Prima atestare documentară a orașului Lipova datează din anul 1314 sub denumirea de Lipva. În anul 1324 așezarea este menționată sub denumirea de castellanus de Lypua, topic ce reflectă caracterul fortificat al așezării de la acea vreme.

Fiind amplasată pe râul Mureş, deci în nordul Banatului, Lipova a fost permanent disputată de habsbrugi şi de otomani. Între 1552 – 1595 si 1613 – 1718, a fost stăpânită de turci (cu întreruperi). În urma semnării Pacii de la Passarowitz în 1718, oraşul a revenit definitiv în mâna habsburglor.
Totuşi. Lipova este una dintre putinele localitati stăpânite de turci în care s-au mai pastrat urme ale acestora. Bazarul turcesc unic în România şi canalizarea, ambele funcţionale încă după mai bine de patru secole, sunt grăitoare în acest sens.

În perioada medievală, Lipova a fost un oraş înfloritor, mai dezvoltat decât Aradul, iar negustorii din întreg Imperiul Otoman au trecut pe aici, unde au încercat să-şi vândă produsele. Astăzi, Bazarul turcesc adăposteşte micii întreprinzători din oraş, dar clădirea necesită reparaţii serioase.

Cetatea Şoimoş este una dintre cele trei cetăţi medievale aflate pe teritoriul judeţului Arad, alături de cele de la Şiria şi Dezna. Este una dintre cele mai bine păstrate din ţară şi se pare că numele i se trage de la pasiunea castelanilor de a creşte şoimi pentru vânătoare. A fost construită după primele invazii ale tătarilor în zonă de către o familie nobiliară și este atestată documentar din anul 1278.

Există şi o legendă a celor trei cetăți: Șoimoș, cu accentul pus ungurește pe prima vocală, Dezna, accentul fiind plasat tot acolo, pe primul e și, respectiv, Șiria, pe care o pronunțăm de asemenea ca regionalism local, cu accent pus de această dată la coadă, precum la farfuria.

Ei bine, legenda spune despre aceste cetăți că au fost construite de trei surori. Prima a spus: „Dacă mă ajută Dumnezeu, cetatea mea va fi terminată mâine”. A doua a consimțit așișderea, însă cea de-a treia le-a sfidat spunând: „Chiar dacă nu mă ajută Dumnezeu, cetatea mea va fi gata mâine!”. După ce meșterii au desăvârșit construcția, drept pedeapsă pentru necredința ei, cetăţile s-au prăbușit, fecioarele s-au transformat în trei șerpi albi purtând o coroană și o cheie de aur în gură. Legenda mai spune că şerpii apar în fiecare an, așteptând un eliberator care să le ia povara coroanelor și să le elibereze cu cheile. De abia atunci ei se vor transforma din nou în fete şi cetăţile se vor înalţa din nou în toată splendoarea lor de odinioară.

De pe platoul cetăţii aveţi o privelişte fantastică asupra Văii Mureşului şi a munţilor domoli din Ţara Zarandului. Tot de la acea înălţime puteţi admira Lipova, situată pe malul stâng al Mureşului, deci în Banat şi Radna, localitatea vecină de pe malul drept, care aparţine de Ardeal. (Mureșul este considerată frontieră naturală a Banatului și așa se face că Aradul este jumătate în Banat și cealaltă jumătate în Ardeal: Mureșul trecând chiar prin municipiul reședință de județ arădean)

De la Șoimoș, se poate ajunge la Mănăstirea Maria Radna, loc de pelerinaj spre cinstirea Sfintei Fecioare Maria la fiecare miez de august.

În prezent „Maica Harurilor” – bazilica Maria Radna, trece printr-un proces complex de restaurare. Începând cu primăvara anului 2015, după finalizarea proiectului Regio, se estimează că lăcaşul de cult va primi peste 50.000 de vizitatori anual, iar sezonul turistic în zonă se va prelungi de la 6 la 12 luni.

Mii de credincioşi vin în fiecare an să se roage la această Sfintei Fecioare Maria. Mulți dintre ei caută, sub copacii din spatele mănăstirii, ”Lacrimile Maicii Domnului”, plante despre care unii cred că produc în mod natural mir și vindecă anumite boli. Cei care le găsesc, le duc acasă, convinși că, puse în apă și însoțite de rugăciuni către Sfânta Fecioară, ”feresc de rele pe timp de furtună, de boală sau de alte necazuri” …

Lasă un răspuns