Pe urmele Muşatinilor, la Mănăstirea Probota

1361
0
DISTRIBUIȚI

Reţeaua studiourilor regionale Radio România vă provoacă să ne descoperim ţara.

EU aleg ROmania, 100 de locuri pe care TREBUIE sa le vezi! Un proiect al retelei studiourilor Radio Romania Regional

Dintre bisericile pictate din Bucovina, Mănăstirea Probota – cu denumirea veche Pobrata este una dintre cele mai frumoase aşezări monahale, fapt confirmat şi  în anul 1993, prin includerea în patrimonial mondial  UNESCO.

probota 10

 

Ţinutul pe care se afla mănăstirea este binecuvântat, deoarece acolo, pe celebrul “Câmp de la Direptate” a fost încoronat Ştefan cel Mare, acolo a fost ridicată, încă de pe vremea lui Petru I Muşatinul, prima mănăstire din Moldova amintită în documente ca Pobrata, şi tot acolo au ctitorit Alexandru cel Bun şi apoi Petru Rareş.

Reconstruită în 1530 de Petru Rareş, Mănăstirea Probota a îndeplinit rolul de necropolă domnească a Moldovei, aici aflându-se mormintele domnitorilor Petru Rareş şi Ştefan Rareş precum şi al Doamnei Elena Rareş şi ai altor membri ai familiei domnitoare a Moldovei.

Petru Rareş a înzestrat mănăstirea cu veşminte, argintării, cărţi şi a dăruit multe şi frumoase moşii. A zidit împrejurul bisericii chilii pentru egumeni şi călugări, clădiri pentru gospodărie şi în partea de nord a construit şi o Casă Domnească.

Mitropolitul Dosoftei a trăit o perioadă la Probota a reparat-o în urma unui incendiu, a terminat edificiile din curte şi trapeza, după care a închinat mănăstirea Probota sfintei mănăstiri de la Ierusalim.

În 1964 Probota în care au vieţuit întotdeauna călugări, s-a desfiinţat, devenind biserica de mir, pentru ca în 1991  să se reînfiinţeze ca mănăstire pentru călugări, iar în 1994 în mănăstire pentru călugăriţe.

probota 4

Pictura interioară a mănăstirii este elementul de atracţie maximă, Probota fiind cunoscută atât în ţară cât şi peste hotare.

Pictura din interior a fost executată în tehnica frescă în 1536, cu unele refaceri în 1550 şi restaurată în 1844, când s-au refăcut picturile din altar, încăperea mormintelor şi naos. Numai pictura din pronaos şi pridvor a rămas în cea mai mare parte originală. Pe bolta pridvorului se afla scena „Judecata de Apoi”, pictată prima oară aici şi la Umor.

Un element interesant se găseşte în tabloul votive din naos care înfăţişează ctitorul Petru Rareş şi familia sa, unul dintre membrii familiei – Iliaş, moştenitorul tronului – având chipul înnegrit deoarece acesta a trecut la islamism.

Această prezentare necesită JavaScript.

În zi de sărbătoare am poposit la Mănăstirea Probota situată astăzi în judeţul Suceava, oraşul Dolhasca, fostul sat Probota, şi suntem întâmpinaţi de maica stareţă stavroforă Marina Ţurcanu:

Daca v-am convins, luaţi drumul Bucovinei şi adăugaţi destinaţiilor turistice dragi sufletului dumneavoastră Mănăstirea Probota.

Realizator,

 

Mihaela Munteanu, Radio Iaşi

Lasă un răspuns