Radio Romania Regional vă prezintă proiectul “Eu aleg România – 100 de români pentru istoria lumii”. 100 de personalităţi din cultură sau ştiinţă care au marcat dezvoltarea lumii prin realizările lor. 100 de români care prin creativitate, muncă şi curaj au adus România intre ţările care au imbogăţit cunoaşterea universală. Astăzi vi-l prezentăm pe sculptorul Gheza Vida.
Trei monumente simbol ale sculpturii româneşti se înalţă la Moisei, Carei şi Baia Mare. Cu Monumentul ţăranilor martiri, respectiv Monumentul ostaşului român şi Sfatul bătrânilor sculptorul Gheza Vida şi-a legat numele de istoria poporului român, de lupta oamenilor simpli pentru libertate şi viaţă.
S-a născut la Baia Mare în 1913, ca unic supravieţuitor, din cei opt băieţi, al unei familii cu rădăcini româno-slovace care îşi câştiga existenţa de generaţii din minerit. Orfan de război, a ucenicit din adolescenţă pentru traiul zilnic, cunoscând condiţiile precare de viaţă şi muncă ale oamenilor simpli. Acum se formează vederile sale progresiste care îl vor purta ulterior pe frontul Războiului civil din Spania, cu grupul voluntarilor români ai Brigăzilor Internaţionale, şi îl vor angaja în slujba idealurilor sociale de stânga.
De copil, de la zece ani, dovedeşte un talent înnăscut pentru sculptură, iar efervescenţa artistică a Şcolii de la Baia Mare îl aduce în contact cu cei mai importanţi artişti ai curentului. Janos Thorma, Alexandru Ziffer şi mai tânărul Petre Abrundan sunt câţiva dintre colegii Societăţii artiştilor băimăreni cu care expune în 1937 la prima expoziţie de grup a membrilor noii societăţi. Miner , Ţăran legat la stâlp, Ţăran la interogatoriu sunt sculpturile cu care participă la această primă expoziţie, iar ele afirmă statutul sculptorului de artist militat .
Viaţa simplă şi aspră a minerilor, legendele şi eresurile Maramureşului i-au inspirat temele sculpturilor în lemnul pe care l-a moştenit din arta populară. Le-a rămas fidel întreaga creaţie, oscilând între energia brută a muncii omului simplu şi mitologia arhaică a folclorului maramureşean.
Arhiva Radio Cluj păstreză glasul sculptorului Gheza Vida : Arta e ca şi cartea, trebuie să ştii s-o citeşti. Adică trebuie să existe şi o educaţie estetică şi eu cred că această educaţie estetică trebuie începută de la litera A.
Urmează cu întreruperi dictate de război, din 1942, cursurile Academiei de Belle Arte din Budapesta. În 1945 se înrolează voluntar în Armata Română cu care participă la luptele de eliberare până în mai 1945. Revine la Baia Mare, oraşul în care a trăit întreaga viaţă, dedicându-se integral sculpturii şi activităţii expoziţionale româneşti. În 1958 reprezintă România la Bienala de la Veneţia, iar de-a lungul deceniilor până la moartea sa, în 1980, este recompensat cu numeroase distincţii care îl aşează între cei mai importanţi artişti ai artei româneşti a secolului XX. În sculptura în lemn, Gheza Vida este, alături de Brâncuşi şi Ladea, cel mai apropiat de linia tradiţiei populare scria Petre Comarnescu în 1958 în revista Tribuna .
În anul 2013, la centenarul naşterii artistului, familia Vida Porumb a organizat şi itinerat de la Baia Mare la Bucureşti şi până la Roma, o expoziţie reprospectivă dedicată creaţiei lui Gheza Vida, dublată de un album apărut la Editura Academiei Române.
V-am prezentat astăzi activitatea sculptorului Gheza Vida în cadrul proiectului “Eu aleg Romania – 100 de romani pentru istoria lumii.
Acesta nu este un clasament, iar lista rămâne deschisă. Aşteptăm propunerile voastre pe site-ul eualegromania.ro.
Mâine Radio Romania Regional vă invită să cunoaşteti o nouă personalitate care a marcat ştiinta sau cultura mondială.
Studioul: Radio România Cluj
Realizator: Oana Cristea Grigorescu
Redactor sef: Lavinia Nicoleta Ghișa
Prezentator: Oana Cristea Grigorescu
Voice Over: Lavinia Nicoleta Ghișa
Operator camera: Călin Fărcaș
Editor imagine: Călin Fărcaș
Filmările au fost realizate in casa Gheza Vida de la Cluj.
Redactor Oana Cristea Grigorescu
Filmări din casa de la Cluj a familiei Zoe Vida, fiica artistului şi academician Marius Porumb, critic şi istoric de artă.( interlocutorii din materialul audio şi video).
