Nicolae Teclu – unul dintre cei mai renumiţi chimişti români

1321
4
DISTRIBUIȚI

Nicolae Teclu este braşoveanul care a studiat chimia la Viena şi Artele Frumoase la Academiile din München şi Berlin, secţia Arhitectură.

S-a născut în decembrie 1839 în oraşul de sub munte, într-o perioadă în care studiile în chimie erau abia la început. După liceul urmat în oraşul natal, alege să studieze chimia la Viena. Revine la Braşov ca profesor al Colegiului Naţional Andrei Şaguna între anii 1863 – 1868.

Profesor de chimie la Academia de Comerţ din Viena, docent la catedra de chimie a culorilor din cadrul Academiei de Arte din Viena, chimist al Monetăriei Statului şi al Imprimeriei Imperiale din Viena, membru al Academiei Române – sunt repere biografice care vorbesc despre notorietatea şi talentul savantului. Un reper biografic cu totul remarcabil este becul de laborator care-i poartă şi azi numele, „Becul Teclu” cu reglare a curentului de aer şi gaz, bec de gaz cu regulator, inventat în 1900.

“Becul Teclu” este asemănător becului Bunsen, dar reglarea admisiei se face cu un obturator conic și în felul acesta se obține un amestec mai bun al gazului cu aerul și o temperatură mai înaltă.

Această invenţie a fost brevetată în Austria şi realizată la Viena şi Leipzig. Ştiaţi că Becul Teclu este folosit şi astăzi în laboratoarele de chimie din lume, dar într-o variantă îmbunătăţită?

Nicolae Teclu era inventatorul mereu nemulţumit de procedeele si aparatele existente, preocupat de perfecţionarea lor, de apariţia altora tot mai eficiente.

Lui Nicolae Teclu i se datorează peste 60 de descoperiri şi peste 50 de lucrări originale din domeniul chimiei. A fost pasionat de studiile de rezistenţă a hârtiei şi fibrelor lemnoase, de pigmenţii minerali, de uleiurile utilizate în pictură sau de combustia gazelor.

Se spune că Ioan Slavici povestea cum, împreună cu Mihai Eminescu, a asistat la experimentele de chimie pe care Nicolae Teclu le făcea la Viena şi amândoi erau foarte mândri de originile sale româneşti.

Nicolae Teclu îşi leagă numele şi de aparatele pentru prepararea dioxidului de carbon solid, pentru sinteză şi descompunerea apei, pentru înregistrarea exploziilor de gaze, pentru determinarea în orice moment a compoziţiei aerului din mină în scopul evitării exploziilor. Tot el analizează şi chimia unui meteorit găsit în 1870, în India, la Goalpara.

Nicolae Teclu a fost specialistul capabil să citească chiar şi o hârtie arsă, folosind soluţia de glicerină în amestec cu apa.

De altfel, studiul tehnologiei hârtiei a constituit pentru Teclu o preocupare permanentă.

Universitatea din Bucureşti păstrează şi astăzi în „Laboratorul Teclu” aparate de laborator care i-au aparţinut savantului braşovean, printre acestea aparatul pentru detectarea metanului şi un altul pentru prepararea ozonului, scrie portalul.

In 1879, devine membru al Academiei Române, iar în iunie 1906, Nicolae Teclu era prezent cu realizările sale excepţionale la Expoziţia Generală Română din Bucureşti.

Chiar dacă a fost nevoit să îşi desfăşoare activitatea printre străini, savantul s-a simţit totdeauna aproape de România şi a păstrat vii legăturile cu instituţiile stiinţifice din ţară.

În 1880, într-un discurs la Academie, spunea : “ Chimia este mama industriei într-o ţară ca aceasta, cu resurse atât de bogate, trebuie să fie un focar pentru ridicarea bunei stări materiale, printr-o activitate cât mai extinsă industrial”.

A trăit 77 de ani, iar ca omagiu adus marelui inventator, astăzi multe dintre liceele de chimie din ţară îi poartă numele.

Studioul: Radio România Tg.Mureş
Realizator/ voice over: Gabriela Pîncă
Crainic prezentator: Rodica Boariu
Operator camera: Alin Mariş
Editor imagine: Alin Mariş