Extrem de ataşat de valorile sacre ale familiei, Adrian Păunescu scrie “Rugă pentru părinţi”, vorbind firesc şi dramatic despre marea trecere a omului dinspre copil către părinte, dinspre viaţa către moarte, ca fenomen firesc şi implacabil al existenţei noastre pe pământ. Scrisă într-o noapte, târziu, undeva într-un turneu al Cenaclului Flacără, poezia a avut un destin ciudat dar fericit.
Dictată automat fiului său Andrei, poezia a prins muzicalitate în aceeaşi noapte când, chemat de urgenţă cu chitara, Ştefan Hruşcă a reuşit să schiţeze celebrele acorduri şi linia melodică. Dimineaţa însă, folkistul s-a trezit panicat pentru că nu îşi mai amintea nimic. Destinul a fost încă o dată de partea sa pentru că, în timpul nopţii, în timpul încercărilor sale, poetul înregistrase totul pe un casetofon de care nu se despărţea niciodată.
Rugă pentru părinţi a fost fără îndoială unul dintre cele mai populare cântece ale Cenaclului Flacără în anii 80. Cântat şi repetat în ecou de publicul stadioanelor sau al sălilor de sport, Rugă pentru părinţi a intrat definitiv în conştiinţa iubitorilor de poezie seduşi către versuri şi de muzicalitatea cântecului. Ştefan Hruşcă a fost fără îndoială mesagerul perfect al ideii că fiecare dintre noi suntem, în fiecare clipă, în această călătorie care este viaţa, copii sau părinţi, prezenţă sau absenţă. Rugă pentru părinţi este şi va fi de aceea cântecul fiecărei generaţii.
Radio România Cluj
Realizator: Tudor Runcanu
Editor/Operator cameră: Bogdan Vişan
Coordonator proiect: Andrei Huţanu
