Poposim astăzi în inima României, în cel mai frumos oraş transilvănean aflat la poalele unui munte: Braşovul, oraşul de sub Tâmpa.
Astfel, nu îi vom supăra pe clujeni sau pe cei din Tg.Mureş sau din Alba Iulia. Ce-i drept, nu-i foarte înalt muntele Tâmpa, nu depăşeşte 1000 de metri, fiind şi arie naturală protejată de interes naţional.
Ajuns în centrul vechi al Braşovului ca turist, pasul o ia pe repede înainte, ţi-ai dori să cuprinzi toate obiectivele turistice din oraş în arhiva ta de călătorii prin România, ajunsă la pagina Braşovul vechi istoric.
Ce trebuie să ştiţi de cum ajungeţi este că în Braşov funcţionează patru centre de informare turistică, centre care oferă gratuit harţi, pliante, broşuri cu detalii despre ce e de văzut, plăcut, fotografiat, filmat şi, mai apoi, arhivat. Şi pentru că Braşovul este un oraş european care se respectă şi vă respectă, cel mai accesat centru de informare turistică este cel electronic, din Piaţa Sfatului, în imediata apropiere a Casei Sfatului.
Vreţi să uitaţi de maşină, şi foarte bine faceţi! Puteţi folosi mijloace alternative de transport. La nevoie, puteţi alege chiar şi bicicleta! Aşa am făcut şi noi!
Şi cum iarna și-a trimis mesagerii în recunoaștere, am nimerit în Braşov pe o vreme nu foarte prietenoasă. Mai puţin important pentru un turist dornic să descopere, la pas, vechiul Kronstadt sau „Cetatea Timpului”.
Prima oprire: Muzeul Casa Mureşenilor. Pentru a ne bucura de scurta vizită, ghid ne va fi directorul acestui Muzeu, Valer Rus.
Celor care iubesc istoria Brașovului vechi le oferim, mai jos, în format audio, povestea orașului Coroanei. Ne însoțește tot directorul Muzeului Casa Mureșenilor, Valer Rus.
Înainte de toate, vă recomandăm să vizitați cea mai nouă expoziţie deschisă aici: „De la Gutenberg la Mureşianu”, o tipografie istorică a fost reconstituită ca odinioară, iar cei cărora le plac călătoriile în timp îşi pot tipări şi se pot chiar semna pe o pagină a Gazetei Transilvaniei, culegându-şi răbdători literă cu literă.
Şi uite aşa, începe o poveste frumoasă, încărcată de istorie: povestea oraşului fondat de coloniştii saşi, atestat sub numele „Corona” în 1235, care avea trei suburbii în afara zidurilor Cetăţii: una locuită de români, alta locuită de maghiari şi a treia locuită de saşi, potrivit umanistului Johannes Honterus.
Cel mai vechi monument istoric al Braşovului este Biserica Sf. Bartolomeu, edificiu cu rădăcini în secolul al XIII lea.
Kilometrul zero pentru Braşovul vechi este, însă, Piaţa Sfatului. Aici sunt cele mai multe obiective culturale, animate de numeroase evenimente. Piaţa Sfatului era, şi în vechime, prin excelenţă una comercială, iar laturile ei se numeau întocmai cu tipul de comerţ practicat de-a lungul timpului: Şirul Cailor, Şirul Inului, Şirul Butnarilor, Şirul Florilor și Târgul Fructelor, Şirul Grâului.
Braşovul are un patrimoniu arhitectural inestimabil: de la fortificaţii şi clădiri administrative, până la biserici și alte edificii de cult sau case de locuit, datând din Evul Mediu, Renaştere, Baroc, Clasicism şi din perioada modernă. Clădirile istorice din Piaţa Sfatului găzduiesc astăzi muzee şi case memoriale.
Cea mai puternică atracţie pentru turişti rămâne Biserica Neagră, numită astfel după incendiul devastator produs în 1689. A fost momentul de răscruce pentru întreaga arhitectură a oraşului, vorbindu-se în documente de cel mai mare dezastru urbanistic din istoria Braşovului. Cele mai multe construcţii importante sunt reconstruite după 1700, în spiritul noilor stiluri „importate” de la Viena: Baroc, Rococo, Neoclasic, Biedermaier.
Biserica Neagră, la origine Biserica Sfânta Maria, este cea mai mare Catedrală Gotică de la Viena pînă la Braşov şi se află în curtea Johannes Honterus, personalitate centrală a Reformei religioase în Transilvania.
Biserica Neagră mai păstrează fragmente de picturi murale medievale, dar şi cristelniţa din bronz în stil gotic, comandată la Sighișoara în 1472, panouri ale altarului din Feldioara, orga mare din 1839, orga mică şi cea mai importantă colecţie de covoare orientale din Europa, din afara Turciei.
Nu mai puţin vizitată este Casa Sfatului, astăzi Muzeul Judeţean de Istorie, datată 1420 şi reconstruită, după năpraznicul incendiu, în stil baroc. De altfel, este clădirea în jurul căreia se adună sute de turişti pentru a surprinde jocul Trompeţilor de la ora 6, ora înserării.
Directorul Muzeului Casa Mureşenilor, Valer Rus, spune că acest joc, alături de jocul clopotelor Bisericii Negre într-o dimineaţă de dumincă, fascinează orice turist care vizitează Braşovul vechi.
Aşa se întâmpla şi la sfârşitul secolului al XVIII-lea, când ceasul cu cadranele pictate din „Turnul trompeţilor” reprezenta una dintre atracţiile oraşului. Am aflat şi câteva mici secrete despre reglajul acestui ceas chiar de la unul din braşovenii care urcă cele 200 de trepte ale turnului pentru a ajunge la bătrânul ceas. Radu Hanke este pasionat de Braşovul vechi iar ochii i se luminează vorbind despre pasiunea lui. Aşa l-am cunoscut şi noi pe când am ajuns la Braşov cu Caravana Bicicleta RTM.
Tot în Piaţa Sfatului este Casa Negustorilor, construită în 1545, astăzi un renumit restaurant, locul în care se stabileau, odinioară, preţurile mărfurilor tranzacţionate de negustori.
Nu ocoliţi nici Muzeul Civilizaţiei Urbane, tot în Piaţa Sfatului, un muzeu care ilustrează modul de viaţă al locuitorilor într-un spaţiu urban şi relațiile comerciale ale Brașovului cu Orientul şi Occidentul, între sec. al XVII-lea şi al XIX-lea.
Sunteţi, deja, nerăbdători să urcaţi în telecabina care vă conduce pe Muntele Tâmpa, dar înainte vă conducem şi în vechiul cartier românesc al „Şcheilor Braşovului”, al cărui centru spiritual este Biserica Sfântul Nicolae.
Alături de biserică se află prima școală românească. Între anii 1556 şi 1583, Diaconul Coresi a tipărit la Braşov cele mai multe cărţi în limba română din secolul al XVI-lea de pe teritoriul actual al țării.
Ajungem şi la povestea porţilor de intrare în Cetatea Braşovului. Intrările principale în „Cetate” erau protejate de construcţii monumentale: turnuri, bastioane şi poduri mobile peste şanţurile cu apă. La mijlocul sec. al XVI lea, se ridică Turnul Porții Ecaterinei dinspre Șcheii Brașovului, singurul martor al vechilor fortificații din această parte a oraşului.
Nu puteţi trece indiferenţi de indicatoarele care vă trimit insistent pe Strada Sforii, menţionată documentar în secolul al XVII-lea, una din multele străzi din Europa sub numele de „ cea mai îngustă stradă”. Niciun braşovean nu are adresa pe strada Sforii, ea doar despărţea două vecinătăţi, vecinătatea fiind o formă de organizare specifică sistemului urbanistic medieval, explică Valer Rus.
De sus, de pe muntele Tâmpa, Braşovul vechi este un spectacol total. De aveţi noroc de o zi senină, o bună parte a decorului va fi întreaga Ţară a Bârsei. Parte a Masivului Postăvarul, Tâmpa este loc de întâlnire pentru Carpaţi.
Reîntorşi în Piaţa Sfatului, refacem şi traseul medieval şi musai să vizitaţi şi vestigiile Cetății din jurul orașului cu ziduri de incintă, turnuri şi bastioane construite între secolele al XIV-lea și al XVII-lea.
Refacem traseul promenadelor regale, istorice, de la sfârşit de secol al XIX lea şi pornim de pe aleea „După Ziduri”, la propriu. Sunt locuri umbroase şi răcoroase, dar martore ale realităţii că Braşovul era unul dintre cele mai întărite oraşe medievale din Transilvania. De vă încumetaţi, la pas, pe După Ziduri, sigur nu veţi regreta nicio secundă în care ritmul inimii vi se înteţeşte.
Dincolo de muzee, biserici, turnuri, fortificaţii, ziduri groase de apărare, Braşovul vechi are şi cea mai importantă arteră comercială din ţară, spune Valer Rus: Pietonala Republicii, gură de oxigen pentru iubitorii de shopping sau pentru cei care vor să savureze o cafea bună sau un prânz delicios, vegheaţi de Muntele Tâmpa şi de clădirile încărcate de istorie.
De anul acesta, există şi un traseu turistic complet numit „ La pas, prin Braşovul vechi”, pachet care le oferă turiştilor, pentru doar 10 euro, vizite ghidate la 17 obiective turistice din centrul vechi.
Energizaţi, pornim spre Poiana Braşov, că doar aparţine tot de Braşov, dar oprim la Pietrele lui Solomon, o zonă de întâlnire a unor aglomerări stâncoase, un fel de defileu.
Vârful Postăvarul se lasă uşor cucerit, şi pe deasupra te îndeamnă să-i descoperi atracţiile. Una din ele este Cabana Postăvarul, cea mai veche din România, la peste 1600 de metri altitudine.
Braşovenii ar avea multe de adăugat la cele spuse aici în câteva rânduri, şi ar fi bucuroşi să vă întâmpine în oraşul lor multicultural, cel mai frumos oraş transilvănean aşezat la poalele unui munte. Ar fi încântaţi să le fiţi alături la sărbătorile lor, şi doar ale lor: „Zilele Braşovului”, în prima săptămână după Paşti, spectaculoasa „Paradă a Junilor” în Duminica Tomii, prima duminică după Paşti, „Festivalul Naţional de Teatru Contemporan”, în luna noiembrie, sau „Braşov, oraş din poveste” în seara de Sf. Nicolae, când se aprind luminile de Sărbători şi este inaugurat Târgul de Crăciun.
Parcă, parcă se simte ceva în aer: să fie aromă de măr copt cu scorţişoară, de vin cald şi cozonac de casă? Parcă s-a făcut şi mai frig…
Călătorului îi stă bine pe cărările de la poalele Tâmpei, mai zăboviţi o ţârucă prin Transilvania!
Mulțumiri directorului Muzeului Casa Mureșenilor, Valer Rus.
Autor: Gabriela Pîncă, Radio Tg.Mureş
