Parcul Național Călimani, locul care-ţi taie răsuflarea

1124
0
DISTRIBUIȚI

Masivul Călimani se deschide ca un evantai pe o suprafaţă de aproape 2000 km2, pentru a revigora Moldova şi Transilvania deopotrivă.

„Furnalul” adormit de veacuri ascunde cei mai sălbatici de pe teritoriul României, iar urmele glaciaţiunii atârnă ca o brăţară la încheietura celui mai extins dintre toţi munţii vulcanici din Carpaţii româneşti.

Pe măsură ce te apropii, masivul Călimani devine tot mai impunător. Însă aura aceasta fioroasă este încet, încet demistificată de multitudinea de peisaje superbe care te invită să cucereşti crestele montane şi văile împădurite. Nu vei regăsi însă, multe trasee marcate sau semne. Busola devine insuficientă, astfel că la fiecare pas trebuie să anticipezi sălbăticia muntelui, să împrumuţi din instinctul unui supravieţuitor şi să păşeşti fără teamă.

Această prezentare necesită JavaScript.

Începutul iniţierii îl vei găsi în Parcul Naţional Călimani, acolo unde au fost imortalizate, secvenţial, cele mai importante obiective turistice naturale ale zonei.

Ideea de constituire a Parcul Naţional Călimani a fost lansată în anul 1975 de către Centrul de Cercetări Biologice Cluj.

De atunci şi până în prezent, peste 24 de mii de hectare au fost delimitate întru conservarea biodiversităţii florei şi faunei. Aproape 1000 de specii de plante vasculare şi-au găsit culcuşul în acest parc.

Prin noianul de sălbăticie îţi poţi croi drum spre Rezervaţia Naturală 12 Apostoli, cuprinsă între pârâul Neagra Şarului şi pârâul Poiana Negri – un străvechi sanctuar de cult rostuit să adune sufletele celor vii, ale moşilor şi strămoşilor noştri la Ospăţul nemuriri.

Odată ajuns acolo rezultatul migalei cu care natura a dăltuit, cu grijă, calcarul din inima muntelui, dăruind privirilor noastre forme ciudate precum „Moşul“, „Guşterul“, „Mucenicul“, „Mareşalul“, „Ramses“, „Godzila“, „Dragonii“, „Cezar“, „Nefertiti“ te prinde într-o spirală a mirajului.

Această prezentare necesită JavaScript.

În amonte pe pârâul Umed, aflată la aproximativ 500 m de la confluenţa cu pârâul Tihu, cascada, cu o cădere de aproximativ 8 m, reprezintă un punct de atracţie deosebit.

Iar de acolo alunecăm foarte uşor către Rezervaţia Iezerul Călimanului. Arie protejată de interes naţional, o identifici foarte uşor în Munţii Călimani, la poalele Vârfului Răchitiş. Acolo eşti invadat de specii floristice rare, printre care şi bujorul de munte, cunoscut şi sub numele de smârdar, precum şi specii faunistice de mamifere, păsări, insecte, reptile şi batracieni, specifice Carpaţilor Orientali.

Pentru temerari, piatra de încercare o reprezintă Vârful Pietrosul, care măsoară 2100 de metri – o creastă cu relief alpin total deosebită în comparaţie cu restul lanţului vulcanic. Cea mai accesibilă calea către gloria cuceririi Pietrosului este cea dinspre Lunca Bradului, pe valea Ilvei prin Şaua Negoiului.

Pietrosul

În orice caz, Pietrosul este foarte capricios. Se înfofoleşte în ceaţă, îţi trimite stropi de ploaie, îţi pune piedici pe drum, însă, odată cucerit, te lasă să îl cuprinzi.

Lasă un răspuns