Clădiri cu istorie în Cluj

771
0
DISTRIBUIȚI

Vioara lui Ştefan Ruha, alături de orchestra Filarmonicii de Stat din Cluj încheia, în ziua de 29 decembrie 1967, concertul festiv organizat la inaugurarea sediului Radio Cluj. Casa Radio – cum i s-a spus – era, la acea vreme unul dintre cele mai moderne sedii de radiodifuziune din Europa. Clădirea se adăuga celorlalte repere arhitecturale ale oraşului, cu valoare simbolică de netăgăduit.

„E atât de prezentă în inima mea această casă, încât i-am dăruit atunci tot ce-am avut eu mai bun, toate gândurile mele şi ce-am reuşit să adun din experienţa de un fragment de viaţă. /…/ Ţin cu aceasta casă, care va fi dăruită tuturor oamenilor”, spunea peste ani arhitecta Marioara Salvanu, proiectantul construcţiei.

CasaRadio_sala_sus

Marioara Salvanu îşi amintea dificultăţile legate de înălţarea clădirii, dar şi spiritul care animase lucrarea. „Era echipa. Noi eram o echipă”, spune ea.

„Nicăieri nu se mai realizase un studio regional atât de nou pentru etapa respectivă. Ceea ce se poate auzi şi de la cei care lucrează aici. Aici ne simţim aşa de bine, îmi spuenau doamnele care lucrează acolo. E casa noastră. Nicăieri pe unde am mai fost n-am mai întâlnit ceva aşa deosebit, mai frumos, mai confortabil.”

Într-adevăr, o întreagă echipă a contribuit la ridicarea Casei Radio. Alexandru Szabo, şofer al studioului timp de 46 de ani, îşi amintea şi el:

A fost poate cea mai frumoasa vreme a vieţii mele. Eu aici, în studio, m-am simţit absolut acasă. La studioul ăsta, baza am măsurat-o cu paşii, cu domnul Raţiu [redactorul-şef de atunci – n.r.]. Am venit şi am măsurat 113 metri de-a lungul şi 100 metri de-a latul. Şi aşa s-a hotărât că aici va fi amplasat radioul.”

Era în anul 1966. În faţa clădirii, finalizate în anul următor, un ansamblu din beton armat imaginat de sculptorul Mircea Spătaru sugerează şi astăzi traseul undelor herţiene. Holul mare – sau Galeriile Radio – prezintă expoziţii de-a lungul întregului an.  Dar inima Casei Radio e studioul mare (315 mp) pentru înregistrări muzicale, folosit şi pentru spectacole, concerte, piese de teatru, conferinţe, proiecţii de filme sau alte evenimente.

Sala de spectacole, pe care o numim generic Catedrala Sunetului, face parte aparent din unitatea arhitecturală a ceea ce înseamnă Casa Radio. Aparent, pentru că practic sala de spectacole este o clădire în clădire, fiind construită pe o fundaţie proprie, contribuind astfel la amprenta sonoră specifică şi unică în ţară . Timpul de reverberaţie al sălii este de sub o secundă. De ce este importantă această valoare? Pentru că destinaţia iniţială a Catedralei Sunetului a fost de studio de înregistrări. Caracteristica acustică a unui studio de înregistrări diferă foarte mult de cea a unei săli de spectacole dar, datorită unor oameni pasionaţi de arhitectura sunetului, această caracteristică este adaptată noilor condiţii de audiţie. Volumul sălii e de 3400 m2, prezentând o suprafaţă de audiţie cu o capacitate de 200 de scaune, o scenă de 32 m2, instalaţie profesională de sunet şi lumini, proiector şi ecran retractabil de 12 m2. Sala de spectacole poate fi adaptată oricărui tip de manifestare. Suntem bucuroşi să îi primim şi să le oferim asistenţă tehnică tuturor celor interesaţi de o colaborare sonoră .” (Călin Fărcaş, inginer de sunet)

Ce înseamnă pentru dumneavoastră Casa Radio? e întrebarea pe care am adresat-o trecătorilor:

„Înseamnă foarte mult. La vârsta mea, pot să spun că am trăit cu Casa Radio şi cu Radio Cluj. Am cunoscut oameni de excepţie, scriitori, poeţi, creatori de artă…”

„O sală unde se ţin evenimente, cu copii, cu adulţi, oricine poate să participe…”

„Un mijloc de informare, diverse programe, programe culturale, muzică bună, ştiri…”

Casa Radio înseamnă toate acestea şi mai mult decât atât.

Sâmbătă, 25 octombrie, Casa Radio vă aşteaptă cu porţi deschise, între orele 10.00-17.00. Duminică, vă invităm să vă alăturaţi unei noi ediţii a Caravanei bicicletelor – vom pedala din Piaţa Unirii până la Casa Radio. Detalii pe site-ul www.radiocluj.ro.

Ioana Bindea


Muzeu_ArtaCinci secole de artă ne aşteaptă în Galeria Naţională a Muzeului de Artă Cluj-Napoca

Conform principiului comercial 2 în 1, plăteşti un bilet de acces la muzeu dar vizitezi în acelaşi preţ şi cel mai important edificiu baroc din Cluj, o referinţă în arhitectura de secol XVIII din România, modelul arhitectural al palatelor şi caselor nobiliare baroce din Cluj. Doi din trei clujeni plasează Palatul Banffy printre cele mai frumoase clădiri din  patrimoniul construit al oraşului.

Cu  cel mult 8 lei, preţul unui bilet întreg, vă  propun să redescoperim împreună cinci secole de artă românească în Galeria Naţională a Muzeului de Artă Cluj, de la icoana trasnilvană la arta secolului XX.

Muzeul nostru deţine cele mai frumoase tablouri cu flori realizate de pictorul Ştefan Luchian, grupate în trei săli succesive, care sunt de neratat. De asemenea, avem o colecţie extrem  de importantă de lucrări care reprezintă momentul avangardei din arta din România, iar spre sfârşitul circuitului de vizitare Galeriei Naţionale am selectat o serie de lucrări de Tasso Marchini, un artist care a trăit o vreme şi la Cluj, reprezentativ pentru arta din România interbelică, care merită descoperit cu această ocazie. Sunt recomandările directorului Muzeului de Artă Cluj, Călin Stegerean, pentru vizitatorii galeriei.

Chiar la intrare merită observat atticul clădirii, respectiv partea superioară a  faţadei palatului, decorată cu un ansamblu de zeităţi greco-romane pereche, Marte şi Atena, Apollo şi Diana, Hercule şi Perseu. Este un exempu de legătura a stilului acestei clădiri, reprezentative pentru barocul transilvan cu arta renaşterii din Europa, care a adus ca teme decorative elemente ce ţin de arta greco-romană. (directorul Muzeului de Artă Cluj, Călin Stegerean).

Sculpturile din piatră domină Piaţa Unirii şi atrag atenţia asupra acestei clădiri care din 1774, de la începerea construcţiei sale ca reşedinţă nobiliară a contelui Bánffy György, continuă să adauge carate partimoniului pe care îl reprezintă atrât palatul, cât şi colecţia de artă expusă sau din depozitele Muzeului de Artă Cluj.

Oana Cristea Grigorescu


catedrala_sf_mihail_cluj

Turul bisericilor clujene oferă celor care participă la această aventură, o deschidere nesperată spre o lume oarecum străină. Începem cu somptuoasa catedrală gotică a Sfântului Mihail, care ne întâmpină deasupra porţii de la intrare printr-o atitudine războinică.

Ghidul nostru, Lucaci Ioszef, ne explică simbolurile:

Toţi am auzit de marea răscoală ţărănescă de la Bobâlna. Locuitorii oraşului Cluj s-au alăturat răsculaţilor şi drept pedeapsă, după înăbuşirea răscoalei, oraşul Cluj a pierdut toate privilegiile de care se bucura până atunci. Iar în anul 1444, la intervenţia lui Iancu de Hunedoara, Clujul şi-a recăpătat privilegiile pierdute. Vestea că oraşul a reprimit aceste vechi privilegii a ajuns în ziua Sfântului Mihail. Clujenii au considerat că este un semn de la protectorul oraşului. (Lucaci Ioszef)

În contrast cu grandoarea catedralei se află umila Biserică Ortodoxă din Deal, ai cărei enoriaşi români erau mult mai puţini la data construcţiei şi mai modeşti din punct de vedere material.

Conducerea oraşului a respins cererea, spunând cu nu îndeplinesc criteriile, nu sunt 100 de români ortodocşi în Cluj. La a doua petiţie, comunitatea românească a cerut o numărare a populaţiei , în urma căreia a reieşit faptul că sunt 124 de enoriaşi şi astfel s-a aprobat construirea unei biserici. (Lucaci Ioszef)

După prima biserică ortodoxă, apărută pe la 1700 în centrul Clujului, abia în secolul XX vom avea şi prima catedrală românească, cea greco-catolică obţinută printr-o donaţie. Este vorba despre Biserica Schimbarea la Faţă de pe bulevardul Eroilor, şi ea înnegrită de vreme.

O altă construcţie, datorată unor călugări catolici, se află pe strada Universităţii. Aici, chiar deasupra altarului, se află Icoana Făcătoare de Minuni de la Nicula, despre care nu se ştie cu exactitate dacă este originalul sau o replică…după ce au început să se petreacă minunile de la Nicula , Guvernatorul de atunci al Transilvaniei a luat icoana din mănăstire şi a adus-o la Cluj. În acestă biserică ţăranii au protestat şi în urma protestelor s-a comandat o copie, de la meşterii care au realizat prima icoană. Una dintre icoane au fost dusă înapoi la Nicula iar cealaltă se află pe altarul Bisericii Iezuite Piariste din Cluj. (Lucaci Ioszef)
Ovidiu Moldovan


Suluri de Tora, menorah sau candelabrul cu 7 brațe, șalul de rugăciune, steaua lui David sunt simboluri evreiești pe care le întâlniți dacă aveți curiozitatea de a vizita o sinagogă.

Comunitatea mare de evrei, care s-a format la Cluj în prima jumătate a secolului trecut, a îmbogățit orașul cu multe sinagogi. O parte dintre acestea există și astăzi, chiar dacă numai una dintre ele funcționează ca spațiu de rugăciune dedicat cultului mozaic.

Istoricul Lukacs Joszef își amintește că “prima clădire cu această destinație a fost construită la începutul secolului al XIX-lea pe actualul Bulevard 21 Decembrie. Era o casă din chirpici construită pe terenul Bisericii Evanghelice. Clădirea nu mai există astăzi, dar comunitatea devenită mai prosperă și mai numeroasă a reușit să construiască prima sinagogă pe strada Paris. Este în stil clasicist și în acel loc mai erau construite locuința rabinului și baia rituală, un complex de clădiri care există și în zilele noastre.
Așa cum o vedem astăzi este rezultatul reconstrucției dintre anii 1940-1950. De atunci este dedicată memoriei celor 18.000 de evrei transilvăneni uciși în Holocaust”

Comunitatea micilor industriași evrei și-a construit propriile lăcașuri de cult. Un exemplu este sinagoga de pe strada Barițiu, cunoscută clujenilor sub numele de Casa Tranzit, un spațiu cultural în care cu siguranță v-ați delectat la un spectacol de teatru sau concert. În aceeași zonă a mai existat o sinagogă, spune istoricul Lukacs Joszef, o clădire care însă a dispărut în 1920. O altă sinagogă a fost construită de o asociație de studiu al Talmudului în Piata Mihai Vitreazul pe strada Croitorilor. În clădire funcționează acum Institutul de Studii Iudaice. Și dacă v-ați propus să vizitați Templul Memorial al Deportaților Evrei sau fostele sinagogi transformate în spații culturale sau de învățământ aveți ocazia să vizitați și monumentul dedicat Holocaustului, inaugurat în acest an în Parcul I. L. Caragiale din Cluj.

Andreea Leonid

Reţeaua studiourilor regionale Radio România vă provoacă să ne descoperim ţara.
EU aleg ROmania, 100 de locuri pe care TREBUIE sa le vezi! Un proiect al retelei studiourilor Radio Romania Regional

Lasă un răspuns