Polovragi – casa zeului dacilor, Zamolxis

1542
0
DISTRIBUIȚI

Multe sunt localitătile din judeţul Gorj pe care le puteţi vizita, mânaţi de curiozitate, dar şi de dorinţa de a vedea locuri minunate, care îţi taie răsuflarea.Un astfel de loc îl găseşti la graniţa dintre judeţele Vâlcea şi Gorj, dacă ai ajuns deja in comuna Polovragi , pe DN 67, care leagă oraşul Râmnicu-Vâlcea deTârgu-Jiu.Ajunşi la intersectie de drumuri, ai posibiliatea să alegi care va fi primul popas- mănăstirea Polovragi sau Cheile Olteţului?

Desigur nu o să dam cu banul ci o să facem alegerea pe care ne-o dicteaza sufletul şi ochiul.Mănăstirea Polovragi îţi deschide poarta mare din lemn sculptat şi te invită, pe aleea străjuită de nuci, sa- i calci pragul.

Recentele cercetari istorice stabilesc vechimea manastirii Polovragi in jurul anului 1505, ctitori fiind Radu Comisul si Patru Spataru, fiii marelui boier Danciu Zamona mentionati intr-un hrisov emis la 18 ianuarie 1480 de voievodul Basarab cel Tanar. Biserica manastirii Polovragi cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” este zidita in stil bizantin, avand forma trilobata cu abside laterale. Catapeteasma executata din lemn de tei, reprezinta o adevarata capodopera a vechii sculpturi romanesti, avand o bogata ornamentatie cu impletituri florale. Pridvorul in stil brancovenesc este spatios, deschis, sustinut de opt coloane din piatra.  In pridvor este piatra funerara a surorii ctitorului. Manastirea are si o colectie muzeala, ce adaposteste o bogata colectie de icoane pe lemn si sticla, ce provin din secolele al XVIII-lea si al XIX-lea, precum si depozitul de carte veche ce cuprinde peste 3000 de volume in limbile romana, slavona si greaca.

Dupa ce te-ai recules în cele două biserici ale mănăstirii, ţi-ai bucurat ochiul cu multitudinea de muşcate si alte flori îngrijite de măicuţe, poţi porni către Cheile Olteţului, locul în care natura s-a întrecut pe sine.

Pe un drum de pămant , sub muntele care parcă se prăvale peste tine , însoţit de apele învolburate ale Olteţului, care separa Muntii Capatanii la est de Muntii Parâng la vest, şi de culorile toamnei, ajungi la Peştera Polovragi, aflată cam la 200 de metri de la intrarea în chei, în versantul stâng. Numită printre altele, peştera lui Zamolxis, Peştera lui Pahomie sau Polovragi, este o peşteră caldă si umedă (temperatura constantă – 9 grade şi umiditate medie – 90%). In funcţie de impurităţile pe care le transportă apa in galeria principală, aceasta îşi schimbă culoarea din aval către amonte, pe porţiuni care au căpătat, în timp, denumiri precum: Bolta însângerată, Camera Albă, Sala Divină.Profesorul Nicolae Simionescu dezvăluie o parte din denumirea de Polovragi, sugerând că se trage din existenţa unei câmpii „Poleo” unde se adunau vracii si initiaţii dacilor. Ermiţii daci erau capabili să vindece toate bolile vremurilor cu ajutorul plantei magice numita Polovraga, plantă dispărută in zilele noastre. Polovragi este, de asemenea, peştera descrisă de Mihai Eminescu în poemul „Memento mori”.


Peştera găzduieşte o colonie de hibernare de aproximativ 300 de lilieci de pestera , numiţi popular liliacul cu potcoava, graţie formei de potcoavă a pliului ce le inconjoara nasul.

Drumul forestier, de utilitate publică, urcă lin, paralel cu râul Olteț, care, din abisul albiei sale, desparte cei doi munți frați, creând încă veritabile chei, cu pereți verticali, pe lungimea totală de 3 kilometri. Cheile Olteţului şi Peştera Polovragi fac parte din aceeași Rezervație Naturală din județul Gorj și dezvăluie locuri de o frumuseţe ameţitoare, pe o suprafaţa de 150 de hectare.

Lasă un răspuns