Vasile Pârvan – descoperiri arheologice fundamentale pentru identitatea românilor

1017
0
DISTRIBUIȚI

În anul 1915 Vasile Pârvan publica primele studii aprofundate asupra   zidului de incintă al Tomisului, oraș intemeiat de grecii antici şi cucerit de romani.

Prin efortul lui, vechea cetate de la Marea Neagră îşi dobândea importanţa care i se cuvenea pe harta arheologică a continentului.

Într-o viaţă scurtă ( a murit la 45 de ani în plină putere creatoare) el avea să lase în urmă studii şi descoperiri arheologice fundamentale pentru identitatea românilor.

A văzut lumina zilei în anul 1882, într-un cătun din județul Tecuci, în Moldova.

A studiat la București (avându-i ca profesori pe Nicolae Iorga și Dimitrie Onciul) și apoi în Germania, unde s-a specializat în istorie antică. A fost profesor la Universitatea din București, membru al Academiei Române și al mai multor academii și societăți științifice din străinătate.

Prin cercetarile sale, a încercat să demonstreze că, Dacia antică nu era numai un spatiu al pădurilor şi al câmpiilor nesfărşite ci un loc în care se născuse şi se dezvoltase o civilizatie. El a reconstituit în lucrarea „Getica”, istoria misterioşilor daci, despre care se ştiau în acel moment prea puţine lucruri.

Ajuns în Dobrogea, începe săpăturile la cetatea Ulmetum, în oraşul Constanţa, la Histria şi la Adamclisi.

Gabriel Custurea: “Dincolo de întemeierea arheologiei româneşti ca ştiinţă, el este şi întemeietorul arheologiei dobrogene, prin cercetările pe care le-a făcut la Ulmetum, Pantelimonul de astăzi, la Histria, pe care a descoperit-o şi unde a început săpăturile în 1914, iar la Constanţa, în 1915, publica, după câţiva ani de cercetări, “Zidul de incintă al oraşului antic Tomis”.

Rolul său hotărâtor pentru patrimoniul pe care astăzi îl deţinem în Dobrogea constă şi în salvarea muzeelor devastate de trupele germano-bulgare în Primul Război Mondial.

Vasile Pîrvan va coordona personal in anul 1918 activitatea de recuperare a monumentelor confiscate de trupele bulgare, pe care, cităm, ”armata trebuie să le aducă înapoi la locul de unde au fost luate”.

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța fusese înființat în anul 1911, tot prin grija sa.

Dr. Livia Buzoianu, cercetător ştiinţific MINA: Avem, din corespondenţa lui Pârvan, dovezi ale intervenţiilor sale directe în urmărirea vestigiilor tomitane, în prezervarea obiectelor care sunt descoperite, în supravegherea ştiinţifică a lucrărilor.”

S-a stins din viaţă la numai 45 de ani, din cauza unei apendicite netratate la timp. S-a jertfit într-un fel pentru ceea ce a iubit cel mai mult! Arheologia…. Pentru asta, cetatea Tomisului, unde a fost exilat poetul latin Ovidius și românii trebuie să îi poarte veşnică recunoştinţă.

Dar mai presus de orice el a lăsat în urmă imaginea unei personalităţi care s-a pus în slujba ţării, în primul rând.

Surse: Documente ale Muzeului de Istorie Naţională şi Arhelogie din Constanţa

Wikipedia

Studioul: Radio România Constanţa
Realizator: Steliana Bajdechi
Redactor sef adjunct: Dana Sterghiuli
Prezentator: Steliana Bajdechi
Voice over: Steliana Bajdechi
Operator camera: Bogdan Turlacu
Editor imagine: Mihai Girip şi Bogdan Turlacu

Interlocutori:
Dr. Gabriel Custurea, director al Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa
Dr. Livia Buzoianu, cercetător ştiinţific MINA

Mulţumiri:
Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa
Biblioteca Judeţeană „I.N. Roman” din Constanţa

Lasă un răspuns