Victor Babes – unul dintre precursorii ideilor moderne asupra antibioticelor

1128
0
DISTRIBUIȚI

Radio Romania Regional va prezinta proiectul „Eu aleg Romania – 100 de romani pentru istoria lumii, 100 de personalitati din cultura sau stiinta, care au marcat dezvoltarea lumii si au imbogatit cunoasterea universala”.

Omul zilei de astazi este Victor Babes, medicul care a privit dincolo de ceea ce medicina timpului sau oferea, dincolo de simptome si de cauze. Savantul care a pus bazele moderne ale bacteriologiei. In anii 60 ai veacului XIX, fruntasul roman, originar din Banat, Vincentiu Babes se stabilise in capitala imperiului ca avocat si devenise grefier la Curtea de Justitie din Viena. Fiul sau Victor era interesat doar de medicina. Familia i-a oferit asadar tanarului Babes posibilitatea de a studia la Viena si apoi la Budapesta, unde si-a luat doctoratul. Era vremea marilor descoperiri, epoca in care Louis Pasteur in Franta si Robert Koch in Germania puneau bazele microbiologiei. Curand, un nou nume urma sa se afirme ca descoperitor si inainte mergator al unei noi discipline. Numele unui roman: numele lui Victor Babes.

In anii 1800 lumea era un loc intristat de boli si epidemii. In Austro-Ungaria, tuberculoza facea ravagii iar in Romania, mortalitatea bolii numite pelagra era uriasa. Victor Babes a declarat public ca leacul acestei boli a mizeriei, pelagra, al acestei rusini nationale era, simplu, improprietarirea taranilor. Insa dincolo de discursurile moralizatoare, ramanea munca savantului, preocuparea pentru medicina profilactica, lupta antiepidemica, dezvoltarea medicinei veterinare si eforturile pentru introducerea vaccinarii antirabice.

Victor Babes s-a facut util si respectat in marile orase europene ale stiintei: Paris, Berlin, Viena si Budapesta. In capitala Frantei lucreaza in laboratorul lui Louise Pasteur, iar in capitala Imperiului German este cercetator in echipa condusa de Robert Koch.
O legenda de familie spune ca atunci cand sora mai mica a lui Victor, Alma Babes a murit rapusa de tuberculoza, la nici 14 ani, fratele ei i-a jurat la capatai ca va invata sa vindece oameni. Imediat dupa moartea Almei, tanarul Victor Babes a renuntat la Conservator si s-a inscris la medicina. Daca povestea este adevarat, niciodata vreun juramant nu a fost mai cu folos indeplinit. Si in ziua de astazi oamenii isi datoreaza vindecarea si chiar viata acestui modest si harnic geniu.

In 1885 Victor Babes publica primul Tratat de Bacteriologie, in care explica rolul bacteriilor in anatomia patologica a bolilor infectioase. La acea data era deja docent privat, iar in 1886 era profesor de histopatologie, o ramura a patologiei specializata in studierea tesuturilor la microscop. In 1887 Victor Babes devine profesor la Catedra de Bacteriologie a Universitatii din Bucuresti. Savantul care ajunsese celebru in marile centre universitare ale Europei inainte de a implini 30 de ani, urma sa intre in istorie, a inventat metode de diagnostic folosite si azi. A descoperit microorganisme care-i poarta numele si a oferit lumii primul Tratat de Bacteriologie, a infiintat la Bucuresti primul Institut de Cercetare Medicala, Stiintifica din Balcani, care-i poarta numele si s-a situat printre precursorii ideilor moderne asupra antibioticelor.
V-am prezentat astazi roadele activitatii lui Victor Babes, medicul care a vazut dincolo de ceea ce medicina timpului sau lasa sa se vada.

Documentare si Redactare Text: Sergiu Galis
Scenariul si regia episodului: Radu Micu
Imagine si sunet pe coloana video: Ovidiu Novac
Interpretarea: Radu Micu
Voiceover: Sergiu Galis
Editare Video: Radu Micu
Supervizor: Aurelian Teculescu

Lasă un răspuns