Dimitrie Paciurea – un reper în sculptura românească modernă

929
0
DISTRIBUIȚI

Dimitrie Paciurea s-a născut la Bucureşti, la 2 noiembrie 1873.

După anii de studiu la Şcoala Naţională de Arte Frumoase, Şcoala de Belle Arte din Paris şi Academia „Julian”, începe să-şi construiască treptat un stil propriu, caracterizat încă de la primele lucrări de desprinderea de formulele academiste ale vremii , aducând originalitate şi un discurs plastic care îmbina tradiţia cu experienţele simbolice ale vremii.

Între anii 1890 şi 1894 l-a avut ca profesor pe sculptorul Vladimir Hegel, cel care l-a iniţiat în cultul pentru formă şi l-a îndrumat spre Şcoala de Belle Arte din Paris.

Se poate spune că Paciurea s-a descoperit ca artist abia când a ajuns la Paris, datorită atmosferei din Capitala Artelor. Avangardă, expresionism, simbolism şi mai presus de acestea – Auguste Rodin, cel de la care va încerca să preia patima, dinamismul, exteriorizarea prin creaţie.

Paciurea a debutat în 1894, fiind apoi prezent la Saloanele Oficiale, la manifestările „Cercului artistic” şi ale „Tinerimii artistice”. În 1919 fondează, alături de alţi artişti, Societatea „Arta Română”.

Operele îi sunt prezentate, în expoziţii personale sau de grup, la Bucureşti, Munchen (1913), Bruxelles(1930) sau Bienala de la Veneția (1924).

Începând din 1909, a fost profesor de sculptură la Şcoala Naţională de Arte Frumoase din Bucureşti.

Genul în care a excelat Paciurea a fost, fără îndoială, portretul. A adus în sculptura românească primatul ideii, dezintegrarea ritmului clasic, exprimarea trăirii interioare. Încă de la început, artistul izbuteşte să se exprime liber, cu o forţă dramatică poetică ,aproape suprarealistă ce va atinge apogeul în seria „HIMERELOR”.

Criticul şi istoricul de artă Ioana Vlasiu sublinia că : „deşi recunoscut foarte repede şi unanim ca unul dintre cei mai buni sculptori ai noștri, Himerele lui, răbufnire tardivă a sensibilităţii „fin de siecle” au stârnit o reacţie de perplexitate la vremea apariţiei lor, în anii 20, când simbolismul de secol XIX se sublima deja în formule avangardiste radicale”

Odată cu anul 1915, când realizează Zeul Războiului, care urmează după Sfinxul din 1913, începe să se vorbească în mediile academice şi artistice despre „momentul Paciurea”.

Cea mai importantă parte a creaţiei sale o reprezintă SERIA HIMERELOR, lucrări de artă fantastică, fascinante, originale, seducătoare şi fără îndoială deschizătoare de noi direcţii în sculptura românească. S-a spus că, odată cu Himerele sale, Paciurea a inovat si chiar a împins expresionismul spre o dimensiune magică.

Himera Nopții este probabil una dintre cele mai interesante lucrări din această serie, cu un modelaj vibrant, misterios, pasăre nocturnă şi femeie.

Himera Pământului, Himera Văzduhului, Himera Apei completează acest ciclu fantastic ce modifică atât de neaşteptat stilul de până atunci al artistului. Una dintre HIMERELE lui Paciurea este expusă la Leeds, la Institutul „Henry Moore”.

Pentru Himera Văzduhului, artistul a fost distins cu Premiul Naţional pentru Sculptură, în anul 1927.

Dimitrie Paciurea a fost deschizător de drumuri pentru importanţi artişti români, precum Ion Irimescu , Oscar Han, Gheorghe Anghel, Romulus Ladea sau Ion Jalea.

Cine vizitează Parcul Carol din Bucureşti, poate admira una dintre capodoperele lui Dimitrie Paciurea, Gigantul, prima lucrare care i s-a comandat după întoarcerea de la Paris. Statuia face parte dintr-un grup statuar ce împodobea Parcul, inaugurat cu prilejul celebrării a 40 de ani de la încoronarea lui Carol I.

În ceea ce priveşte arta monumentală, Paciurea a realizat proiecte precum Monumentul Unirii sau bustul lui Mihai Eminescu. Ambele opere se află doar în stadiul de machete.

Printre lucrările sale importante se numără şi Omul Primitiv, Christ Încoronat de Spini, Zeul Războiului, Durere sau Sfinx.

În 1932, anul morţii sale, artistului i se organizează o expoziţie retrospectivă şi se înfiinţează „Bursa Paciurea”. A murit la 14 iulie 1932.

Dimitrie Paciurea este un reper în sculptura românească modernă , iar numele său se înscrie, alături de Julio Gonzalez, Jacob Epstein,Max Ernst sau Jean Arp, în istoria artei secolului XX.

Studioul: Radio România Tg.Mureş
Realizator/ voice over: Rodica Boariu
Crainic prezentator: Rodica Boariu
Operator camera: Alin Mariş
Editor imagine: Alin Mariş

Lasă un răspuns