Horia Hulubei – seniorul atomiştilor români

792
0
DISTRIBUIȚI

Radio România Regional vă prezintă proiectul “Eu aleg România – 100 de români pentru istoria lumii”. 100 de personalități din cultura sau știință, care au marcat dezvoltarea lumii prin realizarile lor. 100 de români care, prin creativitate, muncă și curaj, au adus România între țările care au îmbogățit cunoașterea universală. Astăzi vi-l prezentăm pe Horia Hulubei, savantul care, în prima jumătate a secolului trecut, a creat şcoala de fizicieni atomişti din România şi a înfiinţat Institutul de Fizică Atomică Măgurele.

Seniorul atomiştilor români şi-a început studiile primare şi liceale la Iaşi, orașul natal. După bacalaureat, pe care l-a luat „Magna cum laude”, s-a înscris la cursurile Facultăţii de Ştiinţe a Universitatii “Al.I.Cuza”, unde urma să studieze fizica şi chimia. Studiile i-au fost întrerupte de intrarea României în primul război mondial, în care a luptat ca infanterist și aviator. Avansat la gradul de sublocotenent, a luat parte la luptele de la Mărăşeşti, din vara anului 1917. A reuşit să-şi reia studiile abia în anul 1922, iar în 1926 si-a luat licenţa în ştiinţe fizico-chimice.

După absolvirea facultăţii, Horia Hulubei a obţinut o bursă de stat, pe baza căreia a plecat la studii la Paris, unde a lucrat sub coordonarea profesorului Jean Perrin, de la Universitatea Sorbona. În perioada în care studia în Franţa, Horia Hulubei a primit Premiul Fossignon, fapt care i-a adus şi titlul de membru corespondent al Academiei Române.

În 1933 şi-a luat doctoratul cu o teză privitoare la “Efectul Comptom Multiplu”, studiile sale fiind apreciate de Maria Skłodovska – Curie. Ajunge director de cercetări la Universitatea din Paris, fiind în contact cu marii titani ai ştiinţei din acele vremuri: Frederic Jolliot Curie, Paul Langerin, Albert Einstein. În perioada 1927 – 1938, Horia Hulubei activează alternativ în ţară, la Universitatea din Iaşi şi la Paris. Înfiinţează, la Facultatea de Ştiinţe din Iaşi, primul Laborator de structura materiei din România. Tot în acea epocă, Hulubei a început să se implice în studii privitoare la metalele radioactive, iar la Sorbona a avut ocazia să lucreze la unul dintre primele acceleratoare de protoni din lume.

În 1937, avand déjà o remarcabilă activitate internaţională, Horia Hulubei a fost principalul organizator al celebrului “Palat al Descoperirilor” de la Paris .

Împreună cu fiziciana Yvette Cauchois, Hulubei iniţiază cercetări care conduc la primele rezultate privind descoperirea unui element necunoscut din tabelul periodic al elementelor. Folosind aparatul de rezoluție înaltă cu raze X, cei doi savanți au analizat polucitul și au observat mai multe linii de emisie slabe, care au presupus a fi ale elementului 87. Hulubei și Cauchois și-au raportat descoperirea și au propus numele de Moldaviu pentru noul element, după Moldova, unde Hulubei s-a născut. În 1937, munca lui Hulubei a fost criticată de fizicianul american F. H. Hirsh Jr., care nu a fost de acord cu metodele de cercetare aplicate. Controversata dispută s-a încheiat cu recunoașterea descoperirii elementului cu numărul de ordine 87 de fiziciana franceză Marguerite Perey, care i-a dat numele Franciu.

În 1939, Hulubei revine definitiv în ţară, iar în 1940 este numit profesor plin la Catedra de Structura materiei de la Universitatea din Bucureşti, instituţie unde a fost rector în perioada 1941-1944. A fost primul director al Institutului de Fizică al Academiei, pe care l-a condus până în 1968, în 1955 fiind ales membru titular al Academiei Române.

La sugestia sovieticilor, autorităţile comuniste au decis declanşarea unui program de cercetări nucleare, iar cel chemat să-l pună în aplicare a fost Horia Hulubei. A participat, astfel, la fondarea Institutului de Fizică Atomică de la Măgurele, coordonand construirea şi punerea în funcţiune a primului reactor nuclear românesc.

Între 1956 şi 1968, Hulubei a condus Institutul de Fizică Atomică Măgurele în calitate de director. Savantul a avut un rol decisiv în punerea în funcţiune a unui reactor nuclear (al doilea din Estul Europei) şi a unui ciclotron. În 1958, a fost inclus în grupul de experţi ONU, care îşi propusese să studieze posibilitatea detectării exploziilor atomice efectuate în orice zona a planetei.

A fost o perioadă extrem de fructuoasă în cursul căreia, pe lângă asigurarea unei baze tehnice ultramoderne, Horia Hulubei a fost mentorul unei întregi generaţii de fizicieni atomişti care, în deceniile următoare, au marcat dezvoltarea acestui domeniu de vârf al ştiinţei româneşti.

De-a lungul unei vieţi dedicate cercetării, meritele ştiinţifice ale lui Horia Hulubei au căpătat şi recunoaşterea internaţională. A fost vicepreşedinte al Consiliului Agenţiei Internaţionale de Energie Atomică (Viena) şi membru al Institutului Unificat de Cercetări Nucleare (IUCN) de la Dubna, membru al Academiei de Ştiinţă din New York, al Societăţilor de Fizică din Statele Unite, Elveţia, Franţa şi RFG.

Horia Hulubei a încetat din viaţă la 22 noiembrie 1972. A lăsat în urma sa o întreagă şcoală de atomişti, savanţi de mare anvergură care s-au remarcat în deceniile care au trecut de la dispariţia maestrului lor şi până în zilele noastre.

Astăzi v-am prezentat personalitatea și opera lui Horia Hulubei în cadrul proiectului “Eu aleg România – 100 de români pentru istoria lumii.Acesta nu este un clasament, iar lista rămâne deschisă. Așteptăm propunerile voastre pe site-ul eualegromania.ro.

Studioul: Radio Romania Oltenia-Craiova
Realizator: Simona Lica
Redactor sef adjunct: Ioana Cristina Ladaru
Prezentator: Daniela Diaconu
Voice Over: Ioana Cristina Ladaru
Operator camera: Catalin Baragan
Editor imagine: Catalin Baragan

Lasă un răspuns