Constantin Ion Parhon – personalitate remarcabilă a endocrinologiei românești

1021
0
DISTRIBUIȚI

Radio România Regional vă prezintă proiectul “Eu aleg România – 100 de români pentru istoria lumii”. 100 de personalități din cultură sau știință, care au marcat dezvoltarea lumii prin realizările lor. 100 de români care, prin creativitate, muncă și curaj, au adus România între țările care au îmbogățit cunoașterea universală. Astăzi vi-l prezentăm pe Constantin Ion Parhon, personalitate remarcabilă a endocrinologiei românești.

Contestat pentru activitatea lui politică, savantul C. I. Parhon a îmbinat strălucit medicina cu științele naturii, dar care a avut nenorocul să se nască cu 100 de ani prea devreme. S-a născut pe 15octombrie 1874 la Câmpulung Muscel. Atras de medicină, a urmat cursurile Universității din București și a obținut, în 1900, titlul științific de doctor în medicină cu teza “Contribuțiuni la studiul tulburărilor vazomotorii în hemiplegie”.

A profesat ca medic la Spitalul Rural „Rallet” și apoi medic secundar la Spitalul Pantelimon. În această perioadă, devine docent al Clinicii de boli nervoase din București, urmând și un stagiu de perfecționare la Munchen. Între 1909 – 1912 devine medic primar la Ospiciul Mărcuța.

C.I.Parhon s-a implicat în învățământul superior medical, ca profesor universitar de neurologie și psihiatrie, la Facultatea de Medicină din Iași și profesor de clinică endocrinologică la Facultatea de Medicină din București. În paralel cu activitatea didactică, și-a continuat activitatea profesională ca director al Spitalului Socola din Iași și apoi al Institutului pentru bolile nervoase, mintale și endocrinologice din București.

În 1928 a fost ales membru corespondent al Academiei Române, devenind, în 1939, membru titular și președinte de onoare al acestui prestigios for științific. A deținut și alte funcții în cadrul organizațiilor profesionale medicale: membru titular al Academiei de Medicină din București membru de onoare al Academiei de Științe Medicale, membru fondator al Societății de Anatomie din București, al Societății de Biologie, al Societății Române de Neurologie, Psihiatrie, Psihologie și Endocrinologie.
A fost ales membru al Academiilor de Științe ale URSS, R. P. Bulgară, R. P. Ungară și R.D.G, al societăților de endocrinologie din Paris, Moscova și Praga. Parhon a fost fondatorul Revistei Societății Române de Endocrinologie, Acta Endocrinologica, în 1938, iar, în anul 1946, regele Mihai a înființat Institutul de Endocrinologie cu numele „C. I. Parhon”.

În ceea ce privește activitatea politică, încă din tinerețe, C.I.Parhon a fost influențat de operele lui Karl Marx. Militant socialist, el s-a numărat printre fondatorii efemerului Partid Muncitor, apoi a devenit susținător al Partidului Comunist.

În primăvara anului 1944 a fost primul semnatar al memoriului-protest al intelectualilor pentru ieșirea României din coaliția militară fascistă. Din 1946 până în 1961 a fost, fără întrerupere, membru al Adunarii deputatilor și, apoi, al Marii Adunări Naționale.
Constantin I. Parhon este considerat a fi primul șef de stat al României. El a fost ales președinte provizoriu al Prezidiului Republicii Populare Române la 30 decembrie 1947, chiar în ziua în care Regele Mihai I a fost obligat de către comuniști să abdice. Presedinția Prezidiului R.P.R. a durat până la 3 aprilie 1948, când C. I. Parhon a fost ales presedintele Prezidiului Marii Adunări Naționale, funcție pe care a îndeplinit-o până în 1952. Memorabilă rămâne inițiativa sa, la 22 august 1950, de a schimba numele orașului Brașov în Orașul Stalin „în cinstea marelui geniu al omenirii muncitoare, conducătorul poporului sovietic, eliberatorul și prietenul iubit al poporului nostru, Iosif Vissarionovici Stalin”.

În 1952 a renunțat la activitatea politică, dedicându-şi restul vieţii activităţii de cercetare ştiinţifică. L-a preocupat în special rolul glandelor endocrine, studiul clinic al endocrinopatiilor și problemele de endocrinologie generală. A adus contribuții în domeniul terapeuticii afecțiunilor endocrine, fiind și autorul primelor medicamente opoterapice din România. A publicat numeroase studii: „Secrețiile interne din punct de vedere morfologic, chimic, fiziologic, patologic și terapeutic”, „Manual de endocrinologie”, „Bătrânețea și tratamentul ei” ,„Biologia vârstelor” s.a.

A fost mentorul Anei Aslan, iar intervenția sa l-a salvat pe profesorul Constantin Rădulescu-Motru, întemnițat la Turnu-Severin, care i-a ramas toată viața recunoscător.

Acad. Constantin Ion Parhon s-a stins din viață, după o îndelungată suferință, în ziua de 9 august 1969, la Spitalul Elias. A fost înmormântat, cu funeralii nationale, în Mausoleul din Parcul Carol. Rămășițele sale pământești au fost exhumate după dezafectarea mausoleului în anul 1991.

Astăzi v-am prezentat personalitatea și creația lui Constantin Ion Parhon, în cadrul proiectului “Eu aleg România – 100 de români pentru istoria lumii. Acesta nu este un clasament, iar lista rămâne deschisă. Așteptăm propunerile voastre pe site-ul eualegromania.ro. Mâine, Radio România Regional vă invită să cunoașteți o nouă personalitate care a marcat știința sau cultura mondială.

Studioul: Radio Romania Oltenia-Craiova
Realizator: Simona Lica
Redactor sef adjunct: Ioana Cristina Ladaru
Prezentator: Daniela Diaconu
Voice Over: Ioana Cristina Ladaru
Operator camera: Catalin Baragan
Editor imagine: Catalin Baragan

Lasă un răspuns