Ion Moina, primul sprinter de mare calibru al României!

367
0
DISTRIBUIȚI

Atunci când spunem Ion Moina, gândurile majorităţii se îndreaptă spre imaginea stadionului municipal din Cluj-Napoca, inaugurat în 1911, şi care de la începutul anilor 90 şi până la reconstrucţia sub noua imagine de Cluj Arena, a purtat numele atletului Ion Moina.

Născut la 23 mai 1921 la Nimigea, în judeţul Bistriţa-Năsăud, Ion Moina rămâne în istoria sportului românesc ca unul din cei mai mari atleţi, multiplu campion naţional şi balcanic la 100 metri.

La vârsta de 16 ani s-a evidenţiat în plan sportiv cu ocuparea locului întâi la Campionatele naţionale de juniori din Cluj, unde s-a clasat primul la proba de săritură în lungime. Însă declanşarea în 1939 a celei de-a doua conflagraţii mondiale şi pierderea Transilvaniei un an mai târziu, îi va marca mult cariera sportivă. Va fi nevoit să părăsească Clujul şi se va înscrie într-un club din Capitală. Ion Moina a trecut prin mari greutăţi. Mulţi au considerat că este un atlet sfârşit sau considerau că supremaţia sa în sprintul românesc s-a terminat. N-a fost însă aşa. La Bucureşti a cucerit în 4 ani 16 titluri de campion al ţării, stabilind 14 recorduri mondiale. Însă, spre sfârşitul războiului, în 1944, Ion Moina se decide să se reîntoarcă la Cluj-Napoca şi să concureze din nou sub culorile clubului Universităţii. Intenţia sa declanşează o avalanşă de atacuri îndreptate împotriva personalităţii şi carierei sportive, riscând chiar excluderea din viaţă sportivă românească. A fost suspendat doar o perioadă.

Această prezentare necesită JavaScript.

La sfârşitul lui 1945 Federaţia Română de Atletism îi ridică suspendarea şi se întoarce la Cluj, pentru care va concura până la sfârşitul carierei atletice. Sub culorile alb-negru începe campania de aducere a recordurilor stabilite la Bucureşti, pe meleagurile Someşului. Aşadar după 5 ani de peregrinări prin Sibiu, Blaj şi Bucureşti s-a întors la Cluj. Sub culorile clubului mamă va participa la Balcaniada de la Tirana din 1946, unde va câştiga cinci medalii de aur. În 1946 Ion Moina a stabilit un nou record naţional, cu timpul de 10,4 secunde la proba de 100 metri. Recordul său a fost doborât abia după 21 de ani.

De-a lungul carierei sale, Ion Moina a participat la peste 70 de concursuri internaţionale, a fost de 27 de ori campion al României şi a stabilit 33 de recorduri naţionale. În 1943 i s-a acordat Premiul Naţional pentru Sport, în urma performanţelor obţinute în atletism şi pentru recordurile stabilite în probele de 100 metri şi 200 metri.

Din anul 1954 şi până la pensionare a condus Catedra de Educaţie Fizică a Institutului Politehnic din Cluj. Din 1959 a fost membru în Comitetul Olimpic Român, iar între anii 1984-1988 a activat în cadrul Federaţiei Române de Atletism, în calitate de vicepreşedinte. Antrenorul emerit Cristian Dragomir, care în prezent face parte din Biroul Federal al forului naţional, a avut ocazia să-l cunoască pe Ion Moina de pe vremea când fostul performer l-a premiat la una din competiţiile naţionale:

Ion Moina a fost un mare atlet şi un mare un mare profesor în lumea noastră sportivă. Ion Moina a fost primul sprinter de mare calibru al României. Am avut cinstea sa-l întâlnesc şi eu la câteva concursuri, campionate naţionale de seniori şi campionate naţionale universitare. Mi-a şi făcut o premiere la un campionat universitar, ce s-a desfăşurat la Timişoara, unde eu am obţinut o medalie de argint.

Ion Moina s-a stins din viaţă la 15 februarie 1990, în oraşul atât de drag lui, Cluj-Napoca. Despre care, chiar fostul mare sprinter al României spunea:

“Ori de câte ori sunt învingător sau învins, mă întorc acolo de unde îmi trag seva, de unde prin rădăcini adânci forţa pământului meu pătrunde în mine şi mă regenerează – în Cluj, în Parcul sportiv”.

Studioul Radio România Reşiţa

Realizator / voice over: Cristina Corocan

Coordonator: Mirabela Afronie

Prezentator: Laura Sgaverdea

Editor: Tibi Adam

Lasă un răspuns